Traditia si unele insemnari vechi atesta ca icoana este o copie a icoanei Maicii Domnului pictata prin minune pe un stalp al bisericii din Lida. Aceasta biserica a fost ridicata in cinstea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu pe vremea cind sfintii apostoli Petru si Ioan propovaduiau in aceea parte. Ei au rugat-o pe Preasfanta Fecioara sa o binecuvanteze si sfinteasca prin venirea sa. Maica Domnului i-a trimis inainte, cu binecuvantare, iar ei, mergand, au aflat pe un stalp ce intarea cladirea bisericii chipul Fecioarei facut nu de mana, ci de Dumnezeu. Chipul avea asemanarea cinstitei ei fete si cinstitelor ei haine. A mers si Preasfinta Maica acolo si vazandu-si chipul sau si multimea de popor ce crezuse in Hristos, s-a veselit cu duhul si a dat acelei icoane darul si puterea facerii de minuni.

In anul 665, inainte de a fi hirotonit patriarh, fericitul Ghermano s-a inchinat la Mormantul Domnului si a vazut si icoana Maicii Domnului din Lida. El a pus mesteri alesi sa picteze o icoana exact dupa cea originala, iar pe verso chipul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, originar din Lida. De aici si denumirea data de “Maica Domnului Lidianca”.

Asa cum spun inscrisurile vechi, Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni din Manastirea Neamt a fost donata voievodului Alexandru cel Bun de imparatul bizantin Manuel Paleologu, in anul 1401.